Nota editorului: Megan Bradley discută despre noul studiu, Sprijinirea soluțiilor durabile pentru strămutarea urbană după dezastru: provocări și oportunități în Haiti , care examinează problema soluțiilor durabile la strămutarea în Port-au-Prince, recunoscând că provocările cu care se confruntă în Haiti pot fi o sursă de perspectivă pentru răspunsurile la alte crize urbane, după dezastru, care vor deveni mai frecvente în viitorul.
cum s-a format sistemul solar
În urmă cu patru luni, taifunul Haiyan – cunoscut și sub numele de Yolanda – a străbătut Filipine. Se estimează că 4 milioane de oameni – mai mult decât întreaga populație a orașului Los Angeles – au fost forțați să părăsească casele lor. Provocarea rezolvării acestei crize a deplasării este încă mare.
În urmă cu patru ani, Haiti a fost, de asemenea, confruntat cu o criză masivă de strămutare cauzată de un dezastru natural devastator - cutremurul din ianuarie 2010 care a distrus sau a distrus peste 293.000 de case și a determinat 1,5 milioane de haitieni să caute adăpost în 1.500 de lagăre răspândite în Port-au-Prince. și zona înconjurătoare. Ce perspective oferă experiențele din Haiti pentru Filipine și alte țări care se luptă să susțină soluții durabile pentru miile, dacă nu milioanele de oameni, care sunt dezrădăcinați în fiecare an de dezastrele naturale?
LA studiu recent de la Brookings-LSE Project on Internal Displacement și Organizația Internațională pentru Migrație (IOM) examinează această întrebare și obstacolele în calea soluționării durabile a strămutărilor în Port-au-Prince. Toți, cu excepția celor 147.000 de persoane strămutate interne (IDP) din Haiti, au părăsit acum taberele care au fost înființate după cutremur, dintre care majoritatea s-au închis acum. Cu toate acestea, rezultatele sondajului nostru asupra a 2.500 de gospodării care trăiesc în afara taberelor din Port-au-Prince arată că soluționarea durabilă a strămutării în Haiti rămâne o provocare nerealizată.
asteroizi, meteori și comete
Haitienii săraci – strămutați și nedeplasați deopotrivă – se confruntă cu multe probleme grave și similare, inclusiv lipsa accesului la școli, îngrijire medicală și locuri de muncă. Dar experiența strămutării a înrăutățit o situație dificilă pentru mulți rezidenți din Port-au-Prince: aproape 61% dintre familiile strămutate indică faptul că condițiile lor generale de viață s-au redus de la dezastru, comparativ cu 38,9% dintre gospodăriile nedeplasate. Familiile care au fost strămutate de cutremur au avut de două ori mai multe șanse de a experimenta o scădere a situației locuințelor și continuă să se confrunte cu un acces semnificativ redus la apă, latrine și îngrijire medicală. Folosiți-le pe cele ale studiului instrument interactiv pentru a examina rezultatele ulterioare din sondaj.
Raportul prezintă recomandări pentru abordarea provocărilor pe care continuă să le ridice strămutarea în Port-au-Prince. Dar care sunt implicațiile experienței haitiane pentru alte cazuri? Fiecare dezastru este diferit și necesită o abordare adaptată corespunzător. Cu toate acestea, pe măsură ce guvernele, organizațiile internaționale și ONG-urile lucrează pentru a sprijini soluții la crizele de strămutare cauzate de dezastre naturale în țări din Filipine până în Pakistan, următoarele lecții culese din experiențele din Haiti le pot consolida eforturile:
Standardele internaționale, cum ar fi Cadrul 2010 al Comitetului permanent inter-agenții (IASC) privind soluțiile durabile pentru persoanele strămutate în interior, oferă o perspectivă esențială asupra conceptului de soluții durabile și a procesului de sprijinire a soluționării durabile a strămutării după conflicte și dezastre. Cu toate acestea, mulți actori umanitari și de dezvoltare care lucrează în situații de strămutare după dezastru nu știu despre acest instrument critic. Sunt necesare eforturi sporite pentru a crește gradul de conștientizare a Cadrului IASC și a modului în care acesta poate fi aplicat în mod eficient, în special în situațiile post-dezastru.
ce înseamnă o lună albastră
Deplasarea este adesea văzută ca o problemă cu care trebuie să se confrunte actorii umanitari, dar sprijinirea eficientă a soluțiilor durabile depinde de recunoașterea faptului că strămutarea este, de asemenea, o problemă de dezvoltare. Crizele deplasării sunt adesea înrădăcinate în eșecurile dezvoltării și pot fi rezolvate doar printr-un sprijin pe termen lung pentru dezvoltare, care pune în prim-plan drepturile și bunăstarea celor mai sărace sectoare ale societății.
Strategiile de sprijinire a soluțiilor durabile pentru persoanele strămutate în interior trebuie dezvoltate și implementate încă din primele etape ale răspunsului la dezastre. În timp ce atenția este adesea concentrată asupra PDI care trăiesc în tabere, astfel de strategii trebuie să ia în considerare și nevoile PDI care trăiesc în afara taberelor, precum și familiile și comunitățile care îi găzduiesc. În special atunci când dezastrele lovesc orașele, strategiile de soluții durabile trebuie să fie adaptate la factori precum piața de închiriere și dinamica urban-rural.
Fie în situații post-conflict sau post-dezastru, protecția drepturilor omului este esențială pentru soluționarea durabilă a deplasării. În contexte urbane, post-dezastru, evacuările ilegale reprezintă un obstacol deosebit de semnificativ în calea soluționării durabile a strămutărilor, care necesită o atenție concertată și susținere.
Rezolvarea durabilă a deplasării este o acțiune pe termen lung – dar pe care este în interesul statelor să o abordeze prompt și cuprinzător. În caz contrar, dezastrele pot submina atât câștigurile de dezvoltare națională, cât și bunăstarea familiilor care se luptă deja să se descurce. Indiferent dacă în Haiti, Filipine sau în altă parte, familiile strămutate înseși sunt invariabil cele care se află în fruntea acestei lupte. Pe cât posibil, guvernele, donatorii și organizațiile de ajutor ar trebui să preia conducerea de la cei strămutați, sprijinind soluțiile pe care le preconizează pe măsură ce se recuperează după dezastru.